2000 (Partea a V-a)

1. Genul melodic death metal începe să sufere și el transformări și devieri de la „rețeta” originală. Canadienii Quo Vadis introduc componenta technical în acest gen pe albumul Day into Night, apărut pe 30 martie.
Doi dintre pilonii de bază ai scenei suedeze, Dark Tranquillity și In Flames, încep să renunțe la duritate și își „îndulcesc” serios discursul muzical pe Haven (apărut pe 17 iulie), respectiv pe Clayman (pe 25 iulie). Altfel, în Suedia mai apar: Soilwork - The Chainheart Machine (8 februarie), The Crown - Deathrace King (25 aprilie), Hypocrisy - Into the Abyss (pe 22 august) și ultimul album Gardenian - Sindustries (31 octombrie).
Ceva mai conservatori se arată a fi restul europenilor: în Germania, apar al treilea album Night in Gales - Nailwork (pe 20 martie) și albumul de debut Burden of Grief - Haunting Requiems, iar Suidakra (veniți din zona melodic black) intră pe scena melodic death cu al patrulea lor album, The Arcanum (pe 4 septembrie). În Finlanda, Eternal Tears of Sorrow scot Chaotic Beauty (în februarie), Children of Bodom lansează al treilea lor album, Follow the Reaper (pe 30 octombrie), iar Kalmah debutează cu Swamplord (pe 23 noiembrie).

2. În zona simfonică, după aparițiile albumelor suedezilor Therion - Deggial (pe 31 ianuarie) și nemților Haggard - Awaking the Centuries, se produc două debuturi impresionante: pe 24 aprilie, olandezii After Forever cu Prison of Desire (un amestec de doom/death și gothic metal, sub „umbrela” simfonică) și, în octombrie, austriecii Edenbridge cu Sunrise in Eden (mai aplecați spre aria power metal).
 

 

3. Pe scena gothic metal nu se petrece nimic spectaculos, așa că mă voi mărgini la a aminti câteva albume apărute în acest an: pe 17 ianuarie, finlandezii Sentenced cu Crimson; pe 21 februarie, germanii Flowing Tears cu Jade; pe 6 iunie, suedezii Beseech cu Black Emotions; pe 26 iunie, finlandezii Charon cu Tearstained; pe 13 septembrie, nemții Crematory cu Believe; iar pe 2 octombrie, norvegienii Theatre of Tragedy cu Musique.
În zona extremă a genului, grecii Rotting Christ vin cu Khronos (pe 28 august), italienii Opera IX lansează The Black Opera: Symphoniae Mysteriorum in Laudem Tenebrarum (pe 5 mai), iar britanicii Cradle of Filth scot Midian (pe 30 octombrie).

4. Nici aria doom/death nu produce ceva ieșit din comun, poate cu excepția debutului finlandezilor Shape of Despair - Shades of..., dar și acesta petrecându-se în zona funeral doom. Altfel, apar: al doilea album al americanilor Sculptured - Apollo Ends (în ianuarie), al doilea album al danezilor Saturnus - Martyre (pe 10 ianuarie), debutul olandezilor Whispering Gallery - Like a Dream of Never-Ending Beauty... Love Never Dies (pe 7 aprilie), al doilea și ultimul album al norvegienilor The Sins of Thy Beloved - Perpetual Desolation (pe 20 iunie), al treilea album al suedezilor Tristitia - The Last Grief (pe 27 iulie), al treilea album al olandezilor Orphanage - Inside (în august) și al treilea album al cehilor Silent Stream of Godless Elegy - Themes.

Alte apariții, în zona avant-garde metal: francezii Alchemist cu Organasm (pe 13 martie) și Misanthrope cu Immortel (în octombrie) și norvegienii Atrox cu al doilea lor album, Contentum (pe 22 august). În fine, să amintesc și unica apariție discografică a americanilor Garden of Shadows - Oracle Moon, ce ne propun un symphonic/melodic death metal de calitate.


Top100 albume preferate: -.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu