 | Gen: Heavy metal, speed metal, thrash metal, hard rock Anul apariției: 1993 Primul contact: 1996 Tag: Knight jumps Queen, if you know what I mean... |
Ei, în ciuda resurselor limitate în materie de heavy metal, chiar și eu apucasem să aud piesa Alison Hell a celor mai noi speranțe din lumea thrash-ului, canadienii Annihilator. Mai mult, pe o compilație franțuzească am mai dat de încă o mostră, Road to Ruin. Dar nimic din acestea două nu a prevestit ce aveam să aud pe Set the World on Fire. Inițial împrumutat de la o colegă de clasă, ulterior achiziționat cu maximă repeziciune, albumul mi-a dezvăluit o minunată mostră de cum te poți distra cu un stil îndeobște sobru și întunecat. Despre experimentele pe muzică, dar și pe oameni, ale lui Jeff Waters aveam să aflu mai târziu. Pe atunci mi-a rămas doar să nu-mi cred urechilor auzind un Sounds Good to Me (pop-rock de-a binelea) sau un Brain Dance (o avalanșă de riff-uri demente și versuri pe măsură). În orice caz, Set the World on Fire a rămas pentru mine albumul pe care trebuie să-l asculți când te-ai săturat de prea multă seriozitate și simți nevoia de puțină nebunie. Knight jumps Queen!
Top 100 albume preferate
Într-un număr din Heavy Metal Magazine, un jurnalist s-a referit la Annihilator ca la un proiect al lui Jeff Waters, multi-instrumentist, dar mai ales chitarist extraordinaire. De ce? Pentru că prin trupă s-au perindat atât de mulți oameni, încât aproape că nu există două albume trase în aceeași formulă și cu greu poți găsi oameni care au rezistat în Annihilator mai mult de două albume consecutive, cei mai mulți fiind apariții pasagere. La data apariției lui Set the World on Fire (1993, al treilea LP), Annihilator se găsea la al cincilea vocalist (Aaron Randall), al patrulea chitarist adițional (Neil Goldberg) și al treilea toboșar (Mike Mangini). Bassistul Wayne Darley ajunsese la al treilea album, dar, la fel ca și în cazul precedentelor, nu a participat la înregistrări, Jeff Waters făcând și părțile de bass în studio. O nebunie, la fel ca și majoritatea pieselor de pe acest album. Toți cei patru mai sus amintiți aveau să dispară din trupă la scurtă vreme după apariția lui Set the World on Fire, Jeff Waters rămânând să o ia, pentru a câta oară?, de la început.
Top 100 albume preferate
Într-un număr din Heavy Metal Magazine, un jurnalist s-a referit la Annihilator ca la un proiect al lui Jeff Waters, multi-instrumentist, dar mai ales chitarist extraordinaire. De ce? Pentru că prin trupă s-au perindat atât de mulți oameni, încât aproape că nu există două albume trase în aceeași formulă și cu greu poți găsi oameni care au rezistat în Annihilator mai mult de două albume consecutive, cei mai mulți fiind apariții pasagere. La data apariției lui Set the World on Fire (1993, al treilea LP), Annihilator se găsea la al cincilea vocalist (Aaron Randall), al patrulea chitarist adițional (Neil Goldberg) și al treilea toboșar (Mike Mangini). Bassistul Wayne Darley ajunsese la al treilea album, dar, la fel ca și în cazul precedentelor, nu a participat la înregistrări, Jeff Waters făcând și părțile de bass în studio. O nebunie, la fel ca și majoritatea pieselor de pe acest album. Toți cei patru mai sus amintiți aveau să dispară din trupă la scurtă vreme după apariția lui Set the World on Fire, Jeff Waters rămânând să o ia, pentru a câta oară?, de la început.
