Topul preferințelor mele pe ani. Am încercat să respect o singură regulă (cu câteva excepții, am făcut-o de fiecare dată): să nu pun în top mai mult de o melodie de pe un singur album, chiar dacă aș găsi acolo mai multe piese care îmi plac foarte mult, pentru că sunt multe formații bune care merită un loc în topul meu.
La fel ca și în cazul albumelor, este vorba de preferințe pe care mi le-am format de-a lungul anilor. Unele piese le-am auzit pentru prima dată chiar și după douăzeci de ani de la apariție. Prin urmare, este un top al „ce ar fi fost dacă...”
Citește: Top 10 - 2006 (VI)
Topul ultimei părți a cronologiei anului 2006 este dominat de trupele noi, provenite mai ales din zona progressive (To-Mera, The Human Abstract, Canvas Solaris), dar și din ariile doom (Dawn of Solace) sau symphonic (Delain). Apetența pentru metal-ul progresiv în dauna death/doom-ului sau gothic-ului se face simțită și în acest an: pe lângă trupele mai sus-amintite, i-am mai adăugat pe Andromeda și pe Hammers of Misfortune.
Norvegienii Green Carnation, trupă ce, de mai bine de zece ani, amesteca sonoritățile progressive, doom și gothic într-un produs cu totul unic, scot în 2006 un album... acustic. Deși, în general, nu sunt un fan al acestui gen de producție muzicală, la fel ca și în cazul britanicilor Threshold cu al lor Wireless, am fost plăcut impresionat. Pun aici o piesă de pe The Acoustic Verses.
Green Carnation - Sweet Leaf (Live)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu