 |
Gen: Gothic metal, death-doom metal Anul apariției: 1995 Primul contact: 1996 Tag: „Tears of time, lost in the light..”. |
Prin 1996, piesa Tears of Time a cvasi-necunoscuților Crematory făcea furori printre rockerii români (și nu numai), într-un peisaj dominat de noile „vedete” ale heavy metal-ului: My Dying Bride, Theatre of Tragedy, Tiamat, Paradise Lost, Anathema și alții asemenea lor, artizani ai scenei gothic/death/doom. În acea vreme, m-am ținut cât am putut mai departe de aceste noi ipostaze ale muzicii mele preferate, dar germanilor Crematory nu le-am putut rezista prea mult, în condițiile în care pe piesele lor nu se găseau și voci feminine (măcar). Altfel, un death/doom condus de clape (instrumentul principal al trupei) nu îmi părea foarte apetisant, dar Crematory au știut să atragă prin două chestiuni incontestabile: melodia și producția. Albumul l-am avut doar sub formă de împrumut pe atunci. Întâmplător, sau nu, Illusions a fost unul dintre primele albume „recuperate” când am intrat în perioada digitală a pasiunii mele pentru heavy metal.
Top 100 albume preferate
Crematory s-au situat întotdeauna la un nivel aflat între underground și faima internațională (dar mai aproape de underground). O trupă care și-a văzut de treabă și care are fanii ei dedicați - în general în Europa (a se citi Germania), și prin țările Europei de Est. Muzica relativ facilă și niște instrumentiști „nici prea prea, nici foarte foarte” i-a menținut în această zonă, trupa nefiind mai niciodată luată prea mult în seamă de critica de specialitate. Din punct de vedere muzical, albumul Illusions se află în plină perioadă de tranziție a trecerii trupei de la un death metal melodios cu accente gotice, la un gothic metal cu normă întreagă și cu ceva influențe industriale (originea germană își spune din plin cuvântul în cazul lor). Pentru cei mai puțin interesați de cariera lor ulterioară (cum este și cazul meu), Illusions apare ca cel mai echilibrat și plăcut album al nemților.
Top 100 albume preferate
Crematory s-au situat întotdeauna la un nivel aflat între underground și faima internațională (dar mai aproape de underground). O trupă care și-a văzut de treabă și care are fanii ei dedicați - în general în Europa (a se citi Germania), și prin țările Europei de Est. Muzica relativ facilă și niște instrumentiști „nici prea prea, nici foarte foarte” i-a menținut în această zonă, trupa nefiind mai niciodată luată prea mult în seamă de critica de specialitate. Din punct de vedere muzical, albumul Illusions se află în plină perioadă de tranziție a trecerii trupei de la un death metal melodios cu accente gotice, la un gothic metal cu normă întreagă și cu ceva influențe industriale (originea germană își spune din plin cuvântul în cazul lor). Pentru cei mai puțin interesați de cariera lor ulterioară (cum este și cazul meu), Illusions apare ca cel mai echilibrat și plăcut album al nemților.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu